Cultura Jama-Coaque este o civilizatie indigena care a locuit teritoriile situate de la Capul San Francisco pana la nordul provinciei Manabi, in Ecuadorul actual. Potrivit arheologilor, aceasta cultura s-a dezvoltat intre 350 i.Hr. si 1532 d.Hr., disparand treptat dupa perioada coloniala timpurie.
Aceste zone ecuadoriene se caracterizeaza prin faptul ca au o cantitate considerabila de paduri si dealuri, precum si plaje extinse. Datorita acestei locatii, cultura Jama-Coaque a avut acces usor la resursele maritime si junglei, ceea ce a sporit dezvoltarea sa ca societate.
Avand in vedere prelungirea timpului pe care a ocupat-o aceasta civilizatie, este considerata una dintre cele mai influente atat din istoria Ecuadorului, cat si din regiune.
Contributiile sale in domeniul artistic (in special figurile sale de lut si instrumentele muzicale) au avut o influenta importanta asupra civilizatiilor ulterioare.
Origine si istorie
Cultura Jama-Coaque a locuit in actuala provincie Manabi din 350 i.Hr. pana in 1532 d.Hr. Din acest motiv, istoria sa este impartita in doua perioade: prima se numeste „dezvoltare regionala”, deoarece acopera perioada de extindere teritoriala a acestei culturi, si se intinde din 350 i.Hr. pana in 400 d.Hr
A doua perioada se numeste „perioada de integrare”, intrucat in acest moment comunitatile erau deja asezate si integrate. Aceasta faza s-a intins intre 400 si 1532.
Istoria Jama-Coaque s-a dezvoltat impreuna cu cultura Tumaco-Tolita, ambele situate in zone foarte apropiate. Din acest motiv, aceste culturi au mai multe caracteristici comune, cum ar fi credinta in aceleasi zeitati si aceeasi organizare sociala.
Caracteristicile culturii Jama-Coaque
– Locul in care se aflau Jama-Coaque a fost un centru administrativ si ceremonial notabil.
– Centrul acestei civilizatii a ocupat o mare cantitate de teritoriu, intrucat se estimeaza ca acestea dominau aproximativ 40 de hectare.
– Se considera ca aceasta cultura a realizat lucrari de arhitectura monumentale cu intentia de a le folosi in scop religios si festiv.
– Densitatea sa mare in „locuri satelit” ne permite sa subliniem ca Jama-Coaque a constituit o populatie care nu era doar rezidentiala, ci si foarte stratificata.
– Societatea Jama-Coaque era alcatuita din diferite clase sociale: prin cifrele gasite s-a putut stabili ca fiecare strat social a jucat un rol specific in contributia la societate. Un exemplu in acest sens sunt ceramica care reprezinta muzicieni, fermieri, aurari, dansatori, vanatori, razboinici si samani.
– Au practicat reducerea capului, asa cum a descris cronicarul Miguel de Estete.
„Capetele de trofeu” ca trasatura culturala a Jama-Coaque
La sud de La Tolita, a fost gasit un set de capete umane corespunzand Jama-Coaque, folosite pentru functii rituale. Se numesc „capete de trofeu” pentru ca au fost daruite castigatorului in diferite lupte intertribale.
Potrivit arheologilor si istoricilor, se stie ca aceste culturi indigene au dus lupte rituale intre diferite comunitati.
Aceste capete erau foarte variate din punct de vedere al formei: unele aveau deformari craniene, in timp ce altele aveau coifuri imense fara nicio modificare osoasa.
Se poate stabili apoi ca in cultura Jama-Coaque au existat doua grupuri etnice de origini diferite care, ciocnindu-se intre ele, au modelat lupta in colectia de cranii, dandu-le ulterior invingatorului.
Locatie geografica
Situl arheologic al culturii Jama-Coaque a fost delimitat la nord de provincia Manabi, unde se afla dealul Coaque si raul omonim (care a dat numele culturii) .
La nord de Cabo Pasado, raul Jama se goleste. Aceste ape sunt, de asemenea, eponime pentru Jama-Coaque.
Religie
Zeitatea agriculturii
Cultura Jama-Coaque a impartasit comunitatii din La Tolita credinta intr-o fiinta supranaturala insarcinata cu protejarea si controlul agriculturii.
In ambele civilizatii s-au gasit mai multe piese de ceramica si aur in care poate fi vazuta aceasta zeitate, cu trasaturi destul de deosebite. Aceasta fiinta are un corp intre om si felin, iar fata ei pare a fi incadrata de un fel de diadema sau par transformat in vipere.
Are si falci de felina, echipate cu colti puternici. Uneori, in aceasta gura se adauga un cioc de pasare de prada.
Unul dintre motivele pentru care aceasta figura este asociata cu agricultura este ca in cele mai multe cazuri este reprezentata pe un vas, ceea ce implica faptul ca vasul devine o parte elementara a acestei zeitati, deoarece coincide cu locatia intestinelor sale.
Zeitate prezenta in figura samanului si in animale
Aceasta icoana poate fi gasita pe unele dintre mastile folosite pentru ritualurile religioase.
De exemplu, in Muzeul Aurului sunt niste pandantive metalice in care se poate vedea un saman purtand o masca elaborata, foarte asemanatoare cu descrierea mentionata mai sus.
Aceasta trasatura se repeta nu numai in cultura Jama-Coaque, ci si in vestigiile civilizatiilor Tumaco si Bahia de Caraquez, desi fiecare dintre aceste reprezentari isi pastreaza propriul stil artistic si trasaturi care le diferentiaza una de alta.
Cat despre riturile de inmormantare, femeia ar putea fi preoteasa. Acest lucru poate fi coroborat in unele ceramice, in care o figura feminina poate fi vazuta purtand o coafura inalta, dar simpla, impreuna cu o tunica lunga.
Organizatie sociala
Conform descoperirilor arheologice, se poate stabili ca societatea Jama-Coaque — la fel ca civilizatia sora a lui La Tolita — a fost organizata de capetenie si foarte ierarhica.
S-au gasit un fel de movile sau tolas, unde cei mai de seama aurari si olari au modelat nenumarate figuri care isi reproduceau cosmogonia in miniatura, prin simboluri, semne si culori rituale.
Aceasta inseamna ca acesti artizani au ocupat un loc important in ierarhia sociala.
A aparut si posibila teorie conform careia societatea Jama-Coaque era condusa de lideri religiosi, impartind comunitatea in feluri de capetenie.
In orice caz, aceasta cultura raspunde celor mai raspandite si tribale concepte de organizare sociala, din moment ce a existat, fara indoiala, o persoana de autoritate care era responsabila de controlul functiilor administrative.
In plus, tinand cont de unele dintre piesele gasite, se poate deduce ca asezarile acestei civilizatii au fost grupate in centre urbane care au permis desfasurarea unor activitati colective.
Una dintre trasaturile care confirma existenta unei puternice stratificari sociale se regaseste in unele figurine ceramice: oamenii de rang inferior erau reprezentati stand pe podea si fara nicio tinuta, in timp ce oamenii de rang inalt erau reprezentati asezati pe o banca de lemn. a purtat diferite accesorii din aur.
Economie
S-au gasit putine dovezi cu privire la economia culturii Jama-Coaque, desi se poate asigura ca prelucrarea aurului a fost unul dintre cele mai notabile venituri ale sale.
Datorita amplasarii sale, se poate deduce ca au profitat de apropierea acesteia de apa pentru a se aproviziona cu diferite resurse maritime.
Ceramica gasita a facut posibila stabilirea faptului ca agricultura a fost un pilon fundamental pentru dezvoltarea acestei societati: se vede in diferitele figurine realizate ca ofranda zeitatii agricole.
Amplasarea lor le-a permis, de asemenea, sa profite de solul fertil al junglei.
Arta
Aceasta cultura este cunoscuta in principal pentru piesele sale elaborate din ceramica, care arata cum a interactionat aceasta civilizatie si cum a fost stilul ei de viata.
Prin figurile pastrate s-a putut stabili modul in care se desfasurau ritualurile „capetelor trofeului”, precum si credintele lor religioase.
Arta acestei civilizatii se caracterizeaza prin reprezentarea formelor umane. Cu toate acestea, un amestec intre trasaturile animale si umane sunt, de asemenea, prezentate continuu, ceea ce ajuta la intelegerea credintelor lor religioase.
In aceste ceramice se pot vedea cateva costume si ornamente folosite de aceasta societate.
Jama-Coaque erau cunoscuti pentru captusele lor mari si tunicile colorate, care acopereau atat picioarele, cat si bratele.
De asemenea, au realizat un numar notabil de bratari, coliere si casti pentru urechi, evidentiind dezvoltarea unei arte a penei de inalta clasa.
Figurine de lut
In unele dintre vasele lor au incorporat figuri umane imbracate cu un numar mare de bratari, glezne si alte accesorii.
Parul acestor figuri antropomorfe este decorat cu o coafura elaborata, care se caracterizeaza prin folosirea unei bentite care aduna parul. Ochii mari, in forma de migdale, sunt, de asemenea, o caracteristica elementara a acestor vase.
Multe dintre aceste figuri nu erau monocrome asa cum se credea, ci erau de fapt decorate cu pigmenti naturali colorati. Unele dintre culorile cele mai folosite de aceasta civilizatie au fost albastrul cerului, auriu (ca simbol ierarhic) si portocaliu.
Reprezentari feminine
In ceea ce priveste reprezentarile feminine, acestea arata de obicei femei corpulente, care simbolizeaza fertilitatea. Ei poarta coifuri in forma de diadema, iar batranele sunt infatisate asezate.
Reprezentari masculine
Majoritatea reprezentarilor masculine sunt de obicei razboinici imbracati in arme de razboi stralucitoare, pe langa faptul ca poarta inele de aur pe nas.
Ei poarta, de asemenea, bratari diferite si o coafura izbitoare, in timp ce parul lor pare a fi legat.
Instrumente muzicale
Jama-Coaque a realizat diverse instrumente muzicale, constand in general din percutie si flaut.
Acesta din urma se facea sub diferite forme, atat antropomorfe, cat si zoomorfe, folosite in timpul ritualurilor religioase sau cand aveau loc lupte.
