Behavioristii si cognitivistii sunt doua dintre cele mai cunoscute modele din psihologie. Sunt foarte importante, deoarece constituie una dintre cele mai eficiente si utilizate terapii psihologice: terapia cognitiv-comportamentala .
Una dintre cele mai importante diferente si, prin urmare, esentiala pe care o avem clar, este locul in care fiecare model va spune ca actiunea trebuie efectuata pentru a produce schimbarea la individ. Privind mai intai modelele comportamentale, ei considera ca este necesar sa se actioneze asupra variabilelor externe, adica in context, pentru a obtine rezultatul pe care ni-l dorim de la subiect.
In schimb, modelele cognitive acorda mai multa importanta proceselor interne, legate de modul in care subiectii percep, codifica, stocheaza si regasesc informatii. Acestia subliniaza ca, pentru a produce modificari in comportamentul individului, va fi necesar sa se actioneze asupra proceselor cognitive precum atentia sau memoria.
- Cum difera modelele comportamentale si cognitive?
Este important sa stim sa diferentiem unde se concentreaza fiecare model studiul, sa stim ce variabile sunt importante pentru fiecare dintre ele, sa stim ce rol joaca subiectul in desfasurarea comportamentului si cum primeste informatii din exterior sau sa stii ce tehnicile sunt cele mai utilizate de fiecare dintre aceste doua curente psihologice. Toate aceste probleme si multe altele vor fi tratate in acest articol.
1. Explicarea comportamentului
Curentul comportamental explica comportamentul pe baza factorilor de mediu , adica comportamentul unui individ va depinde de stimulii sau consecintele primite din context, din exterior. Dimpotriva, curentul cognitiv va intelege ca comportamentul se explica printr-o serie de procese si structuri mentale interne, precum influenta atentiei, a perceptiei sau a diferitelor faze ale procesului de evaluare. Adica, in rezumat, behaviorismul leaga comportamentul de factori externi individului, iar cognitivismul il leaga de variabile interne ale persoanei.
2. Originea si cei mai reprezentativi autori
Originea modelelor comportamentale dateaza de la sfarsitul anilor 1950. Schenov (1829-1905) a fost unul dintre autorii predecesori ai acestor modele, subliniind ca: „tot comportamentul ar putea fi explicat prin apelarea la reflexe, fara a se referi la constiinta sau alte forme mentale. procese”. Numiti, de asemenea, ca autori de seama, si discipoli ai autorului deja mentionat, Paulov (1848-1936), care a studiat procesele de conditionare experimental, si Bechterev (1857-1927), care subliniaza ca behaviorismul poate explica o mare parte a comportamentelor umane.
Nici nu putem sa nu-l amintim pe Watson (1878-1958), cu manifestul behaviorist, Thorndike (1874-1949), care a elaborat legea efectului, si Skinner (1904-1990) si cercetarile sale asupra conditionarii operante.
Modelele cognitive au o origine mai tarzie decat modelele comportamentale, in jurul anilor 1950 si 1960 , intrucat au aparut in opozitie cu reductionismul si deficientele explicative ale behaviorismului. Unii dintre cei mai importanti autori cognitivi sunt Neisser (1928-2012), care este considerat parintele psihologiei cognitive si care a folosit pentru prima data termenul in cartea „Psihologie cognitiva”, Piage (1896-1980), autor al cartii „Cognitive- Teoria evolutionista”, Asubel (1918-2008), care a realizat „Teoria asimilatiei” si Bruner (1915-2016), cu „Teoria instructiunii”.
3. Unde isi concentreaza actiunea
Daca luam in considerare informatiile prezentate la punctul anterior (1), ne va ajuta sa deducem unde fiecare model produce schimbarea. La o extrema, terapiile comportamentale se concentreaza pe schimbare, control, in mediu, actionand in afara individului, cred ca variatia in context duce la variatie in comportamentul persoanei.
La cealalta extrema, terapiile cognitive indica o actiune in interiorul individului , in modul sau de procesare a informatiilor, care poate fi exprimata intr-o schimbare a comportamentului sau.
4. Performanta individului
Performanta individului se refera la modul in care primeste informatii din exterior, ce rol are in mediu. Referitor la behaviorism, acesta acorda individului un rol mai pasiv, fiind reactiv cu mediul inconjurator. In schimb, cognitivismul defineste un rol mai activ al persoanei, descoperirea mediului.
Conform behaviorismului, individul ar primi pasiv informatia externa si ar integra-o fara a-i face nicio modificare, dimpotriva, conform cognitivismului, individul capteaza informatia externa, actionand asupra acesteia pentru a o procesa.
5. Invatare
Teoriile comportamentale inteleg prin invatare modificarile de comportament ale individului datorate schimbarilor din mediu, legate de conditionare. In schimb, teoriile cognitive descriu invatarea ca rezultat al dobandirii cunostintelor si al stabilirii de relatii intre elemente.
6. Importanta memoriei
Teoriile cognitive acorda o mare importanta memoriei in procesul de invatare sau de prelucrare a informatiilor, deoarece permite retinerea si stocarea informatiilor pentru a le recupera ulterior si a le putea folosi. Uitarea unui material va aparea atunci cand apar probleme in capacitatea de a-l recupera.
In schimb, teoriile comportamentale nu acorda memoriei o pondere atat de mare in invatare . Desi indica prezenta unor obiceiuri, comportamente pe care individul le efectueaza in mod repetat, ele nu vor acorda importanta modului in care sunt stocate sau cum sunt recuperate. Folosirea si practicarea repetata a unui comportament va duce la mentinerea acestuia, prin urmare, scaderea performantei unui comportament va duce la uitarea lui.
7. Procese care se pot explica
Daca ne uitam la variabilele pe care fiecare model le prezinta ca importante, vom vedea ca teoriile cognitive acorda mai multa importanta variabilelor interne si reusesc astfel sa explice procese superioare, precum rationamentul sau memoria. Pe de alta parte, teoriile comportamentale, acordand importanta doar variabilelor externe si prezentand subiectul intr-un mod mai pasiv, reactiv la mediu, nu vor putea explica aceste procese superioare, caracteristice speciei umane.
8. Tehnici de colectare a informatiilor
Modelele cognitive folosesc in principal auto-rapoarte pentru a obtine informatii de la individ , deoarece, asa cum am mentionat anterior, acest curent se concentreaza pe studiul proceselor mentale pentru a intelege comportamentul persoanei, prin urmare, fiind informatii private, ar trebui sa fie individ insusi care o dezvaluie folosind auto-rapoarte.
In raport cu tehnicile folosite de modelele comportamentale, vom vedea ca acestea pot face uz si de auto-raporturi, dar in comparatie cu modelele cognitive, ele folosesc si tehnici precum observatia sau instrumentele psihofiziologice. Tehnicile in care inregistrarile comportamentelor observabile sau modificarile psihofiziologice care apar in organism sunt mai importante.
9. Durata terapiilor
In cea mai mare parte, terapiile de modelare comportamentala vor tinde sa fie scurte. In Psihologie se intelege ca terapiile scurte nu desfasoara mai mult de 30 de sedinte, aproximativ 15 ar fi numarul mediu de sedinte. Dimpotriva, modelele cognitive folosesc in mod normal terapii mai lungi , in jur de 100 sau mai multe sedinte.
10. Tehnici terapeutice
Miscarea comportamentala foloseste tehnici terapeutice menite sa produca o schimbare a comportamentului , fie sa-l mareasca, fie sa-l scada, fie sa-l faca sa dispara cu totul, precum si sa invete un alt comportament nou. Cu acest obiectiv, el va folosi, mai ales, procedee de conditionare operanta, care vor intari sau pedepsi comportamentul. Tehnicile comportamentale ar putea fi impartite in doua categorii, cele care maresc comportamentul si cele care il reduc sau il elimina. Cateva exemple din fiecare dintre ele ar fi urmatoarele.
- Reducerea comportamentului: Se datoreaza prezentarii contingente a unei consecinte negative (pedeapsa pozitiva) sau retragerii unei intariri (pedeapsa negativa).
- Extinctie: Proces prin care un comportament intarit anterior inceteaza sa mai fie asa, acest fapt face ca comportamentul sa fie redus sau eliminat.
- Costul raspunsului: Retragerea intaritorului pozitiv care a urmat comportamentului. Aceasta tehnica realizeaza o reducere mai rapida a comportamentului decat extinctia.
- Time out: Scoateti individul, pentru o anumita perioada de timp, din mediul in care poate obtine, obtine, intarire.
- Cresterea comportamentului: Este produsa de aparitia unei consecinte pozitive dupa efectuarea comportamentului (intarire pozitiva) sau de retragerea unei consecinte negative contingente.
- Modelarea: Consolidarea aproximarilor succesive ale comportamentului pe care dorim sa-l atingem (comportament final).
- Inlantuire: Realizarea unui comportament complex (comportament tinta) pornind de la altele mai simple.
- Fading: Impartit in doua faze, in prima, faza aditiva, se introduce un ajutor pentru a se emite comportamentul. In a doua, faza de scadere, acest ajutor este retras progresiv.
Miscarea cognitiva, fata de cea comportamentala, va incerca sa produca o schimbare a modului de a vedea si de a infrunta problema si nu atat o schimbare directa a comportamentului vizibil. De exemplu, urmatoarele ar fi tehnici cognitive.
- Tehnici de restructurare cognitiva: Vizand identificarea si modificarea cognitiilor dezadaptative care mentin problema.
- Tehnici de abilitati de coping: Cu scopul de a face fata situatiilor stresante si de a obtine un management adecvat.
- Tehnici de rezolvare a problemelor: Antreneaza o metoda adecvata de rezolvare a problemelor.
